Aici este o versiune de pe youtube a melodiei:

Iata versurile:

Sunt agentul zero, zero, zero
Sti Chelu’, Ombladon, Freaka Da Disk – Parazitii
Urca-te pe usa sa te bat in cuie
Imi place ca porti gat incat poti sa faci muie
Scutura 4 tigari de tutun
Vreau sa vad rasaritul la Neptun dupa primul fum.
Ti-e frica c-ai trait mult prea multe zile acidulate
N-ai sa mori, din viata scapa cine poate
Accidental m-am accidentat la modul fin
Sport extrem ne place sa ne prabusim
Fetele dau din motoare, cu elementele din dotare
Comit crime
Virusul intitulat hip hop face victime
Am doza, ce daca sunt falit
Imi zic bine lucrat, bine gandit
Noi suntem degeneratia urmatoare

Refren:
Cand soarele rasare am ochii injectati
Sunt ultimul care mai bea, toti raman blocati
Viata-i mult prea scurta si mai stiu ceva
Frate din viata scapa cine poate (X2)

Nu fi bandita cu banditul
Incearca sa ma imbii cu fizicul
Acum un an de zile am marcat teritoriul
Ti-am verificat liftul si am plecat rapid ca familistul
Tot ce am adunat pana acum au fost amenzi
Lasa-le sa curga
Pentru viitor mi-am propus cearcane si burta
Nu ma intreba ce fac,
Nu stiu niciodata
Nu arat oricum de parc-as fi baut doar apa plata.
Toti bagabontii rasi in cap
Internati la spitalul 9, sectia agitati,
Rupt in intersectie cu ochii injectati
Sunt un fel de Napoleon
Voi degeaba circulati
Femeile dispar cu masinile si cu banii,
Incompetentele raman cu bagabontii
Uite asa va trec degeaba anii

Refren:
Cand soarele rasare am ochii injectati
Sunt ultimul care mai bea, toti raman blocati
Viata-i mult prea scurta si mai stiu ceva
Frate din viata scapa cine poate (X2)

Freci, freci, living la vida loca
Am o fixatie pa creier dar o tin mereu palmata
Imi place sa cant la 2 corzi odata
Adu-mi un pansament cu eticheta si ceva sa strig,
Alerg dupa femei sa le fut dar nu le prind
Toti bagabontii care-ti rad in fata
O sa afle acum ce am sa zic o viata
Stiti ca nu le place un pahar uscat la gura
Pe noi ne asculta si politia romana
Spune-mi cum te cheama ca sa-ti zic ce boala ai,
Spune-mi unde mergi, ca sa-ti spun cui vrei s-o daï.

Titlul melodiei, “Degeneratia urmatoare”, construita ca o para-fraza a motivului demult transformat in loc comun al noii generatii ce o imbunatateste pe cea curenta, afirma hotarat manifestul lucid, post-modernist, al rezistentei la consumismul de lemn al ethosului social romanesc.

Dar sa examinam impreuna temele dominante din aceasta capodopera:
1) perspectiva hedonista asupra vietii “scurte“, punctata de alcool si iarba ca mijloace de exprimare, si
2) pozitia femeii “coarda” intr-un raport nominal cu eroul.
Temele secundare se leaga de martorul mut, imbecil, previzibil, ” Spune-mi cum te cheama ca sa-ti zic ce boala ai“, folosit pentru a sublinia caracterul eroului.

Opera evolueaza dpdv epic sub un aparent lirism abstractizat, prin scene vizuale bogate in simboluri, construite cu atentie. Sa urmarim punctele esentiale, incepand cu prima strofa:

Eroul arhetipal este introdus- Chelu’, Ombladon, Freaka Da Disk – Parazitii. Sub forma multiplicitatii autorul face trecerea de la particular la simbolic – conceptul “Parazitii”. Femeia apare fulgurant, purtand “gat” ca sa faca “muie“. De remarcat inferenta subtila la conceptul evolutionist al functiei ce creeaza organul. Urmatorul flash surprinde eroul “la Neptun“, prinzand un rasarit euforic, “dupa primul fum“. Iarba il transporta intr-un cadru supra-realist, ce permite formularea facila a unor enunturi etice: angoasa existentiala – “Ti-e frica ca-i trait mult prea multe zile acidulate“, fatalismul – “din viata scapa cine poate“.
Aparent neimportanta, chiar si in acest cadru repare femeia ce “da din motoare” pentru a reechilibra universul ideatic.
Strofa se termina cu afirmatia manifest – “Noi suntem degeneratia urmatoare” care face legatura cu titlul si simbolistica asociata.

Refrenul operei este puternic, incarcat de semnificatii: eroul hiberbolizat devine supra-uman (”sunt ultimul care mai bea/toti raman blocati“) in cadrul deja construit al rasaritului. Sunt intarite temele dominante – viata este “scurta” si din ea “scapa cine poate“.

Strofa a doua este dedicata femeii,ridicata aici la rangul de partenera – spectator. Coruptia inerenta genului – “Incearca sa ma imbii cu fizicul” este doar un pretext pentru eroul “bandit” si “bagabont” pentru a-si impune ideile. Femeii ii este “marcat teritoriul“, dar este pana la urma o umbra ce dispare “cu masinile si cu banii” in neantul materialului. “Bagabontii rasi in cap” (trecerea la nivelul simbolic), sfideaza intr-o viziunea aproape luciferica legile sociale si naturale: pentru viitor isi propun “cearcane si burta“, la spitalul 9 “sectia agitati“.
Un carpe diem existentialist ( “Nu ma intreba ce fac/Nu stiu niciodata”) transforma eroul intr-un Napoleon “cu ochii injectati” ce contempla surazator trecerea anilor.
Femeile sunt salvate in ultima parte prin incompetenta, “ramanand cu bagabontii“.

Intr-un exercitiu aproape cinematic, strofa a treia impune o suita de imagini rapide, ce sumarizeaza ars poetica implicata prin flashback-uri succesive: “la vida loca” / iarba “palmata” / femeie readuse la nivelul de “coarde” , bune de “alergat” si “futut” / bagabontii ce “rad” in fata vietii, abjurand paharele “uscate la gura“, culminand apoteotic cu personajul comun care “vrea sa o dea“.