Iata aici o versiune de pe youtube a melodiei:

Sa vedem versurile:

Sunt genul de om care ma pis in liftul tau
Bagabontu` natural fac rau
Dai vina pe copii ca fac tot ce e rau … Teapa
Eu ma pis si a inceput sa imi placa
Spui ca un sunt nenorocit
Sunt omul din lift
Mereu fericit
Beat mort cad stanca
Fac planing familial cu mana stanga
Ce stii mai bine de la tatal tau
Baga doua degete pe gat cand ti`e rau

Nici o activitate in general
Vin acasa in ultimul hal
Munca de birou face rau inca
Angajez secretara cu gura punga

REFREN
Munca`i frumoasa ca femeia
Evident la varsta a3a
Daca intelegi asta
Pe muzica mea poti sa`ti bati nevasta
Munca`i frumoasa ca femeia
Evident la varsta a3a
Daca intelegi asta
Pe muzica mea poti sa`ti bati nevasta

‘Supt de nevoi..’..Nu, de nevasta…
Baby cand te vad imi ramane flasca
Ma pun in capu la masa
Tati tati
Mancati capu` la peste
Capu la peste?
Sunt tata de familie cel ce va iubeste

Copiilor le beau alocatia
Parintilor mei le beau pensia
Vreti sa va ia tata ceva
Sugeti din tata cu portia
Viata`i frumoasa munca`i periculoasa
Beau si conduc vreau sa ajung acasa
Vine 2000 il astept de mult
Poate ca femeia va munci mai mult

REFREN x 2

Melodia face parte din ciclul de “weltanshauung”, care cuprinde melodii ce definesc conceptia generala despre viata a autorilor. Legat de acest subiect, o analiza interesanta este evolutia acestor conceptii reflectata in melodiile de acest tip, dea lungul timpului. Dar sa nu divagam.

Titlul, repetat in primul vers, este afirmatia esentiala a melodiei.
Ce fel de om este insa un om care “se pisa in liftul tau”? Aparentele pot fi inselatoare – nu este vorba doar de un act antisocial. De remarcat este in primul rand ca se pisa in liftul tau, nu al lui, deci exista un nucleu de responsabilitate sociala, cel putin fata de comunitatea primara (blocul) in care locuieste.
In al doilea rand, pisarea in lift dezvolta relatia public – privat(a) a autorului; actul transforma un spatiu public (liftul) intr-o zona personala (toaleta, wc) readucand in comunitate prezenta rebela a pisatorului care are dificultati sa-si integreze aceasta latura, si este fortat sa foloseasca un mijloc de exprimare mai putin ortodox.

Eroul este un “bagabont natural”, ce isi accepta conditia (”mereu fericit/ma pis si a’nceput sa-mi placa”) si isi exprima cu dezinvoltura conceptia despre viata: alcoolul (”beat mort, cad stanca”) si auto-erotismul (”planning familal cu mana stanga”) sunt mosteniri spirituale transmise din generatie in generatie, pe parte masculina (”ce sti mai bine de la tatal tau”).
Desi ceilalti cred ca este “un nenorocit”, eroul isi duce cu demnitate povara: munca de birou ce ii toceste creativitatea, eterna cautare dupa secretara curva, cu “gura punga”, copii ce trebuie sa transmita mai departe mostenirea spirituala.

Refrenul piesei contureaza relatia autorului cu munca si femeia – doua elemente esentiale in viata moderna.
Estetica muncii este sugerata prin metafora “femeie la varsta a treia” – destul de clara, care insa poate provoaca o revelatie violenta in ascultatori care pot incepe sa-si bata nevestele.

A doua strofa continua tema femeii, introdusa in refren. Lipsa muii este in dezastruoasa pentru aceasta, care se urataste pana in momentul in care nu mai poate produce reactii sexuale – erectii.( “Baby cand te vad imi ramane flasca”) Problema atitudinii sexului frumos fata de muie este o tema esentiala in universul ideatic al Parazitii-lor, asa cum vom vedea mai tarziu, dar in aceasta melodie apar manifestarile incipiente.
Revenind la ritmul poemului, eroul se confrunta cu eternul conflict copil – parinte. Acestia sunt concurenti precoce pentru pozitia de mascula alfa in familie, si sunt tratati ca atare: li se bea alocatia, iar de mancare au “ca pula peste” si eventual muie – “sugeti din tata”.
Ca orice melodie hip-hop care se respecta, aceasta trateaza si teme sociale imediate, in acest caz impactul trecerii in noul mileniu (incorect, acesta incepand de fapt in 2001). Eroul spera la imbunatatirea relatiei arhetipale a femeii cu munca, care trebuie sa-si revizuiasca atitudinea implicandu-se mai mult in productie – “Vine 2000 il astept de mult/Poate ca femeia va muncii mai mult”.

Melodia se termina prin refrenul repetat, care intareste temele propuse ascultatorului spre meditatie.