CePulaMea.org

Pentru episodul de astazi, m-am gandit sa aleg o bijuterie a genului, si foarte sus in topul personal al melodiilor Parazitii, “Barbut”, aparuta pe albumul “Suta” in 1997.

Pentru referinta, adaug aici un montaj de pe youtube, cu melodia:

“Barbut” e o melodie veche, destul de cunoscuta as zice, dar initial am intalnit o problema destul de spinoasa -  nu am gasit in nici un fel versurile pe net, deci am fost nevoit sa le transcriu eu ascultand melodia. Acest obstacol m-a ajutat de fapt, pentru ca am fost nevoit sa fiu atent la topica frazelor, structura melodiei, mult mai mult decat in cazul in care o abordam de la inceput ca un text.

In cadrul transcrierii, am folosit niste conventii pe care le mentionez aici:

1. [] intre paranteze am pus partile de “background” social, folosite pentru plasarea mai exacta a melodiei.

2. … indescifrabil

3. “” dialoguri ce nu fac parte efectiv din piesa

4. - - am folosit aceasta notatie pentru a sublinia partile de dialog incluse in melodie.

5. Problemele de topica, de exemplu, in sectiunea

“Jocul se incinge, fiecare se impinge,

E cu ochiu’n zar.

Daca pierde sau invinge,

nu conteaza fiecare sta pe ace,

mai rau se enerveaza.”, initial, datorita ritmului despartirea frazelor nu este foarte evidenta (vezi melodia), dar la o privire mai atenta se observa despartirea propusa de mine.

Ok, in primul rand versurile:

[" ... Nu mai intinde mana la zar ... las-o asa ... "]

Barbut, e un cuvant urat,
Insa banul care ti-l aduce-ti face viata dulce.
Hai sa dam o gheara,
pune banu’ jos, cheama norocul,
dac’ai mana ai jucat - te-ai scos.
Te-ai scos - bine, nu te-ai scos - bine.
Prima mana’i la mai mare, a doua dao’n coada,
marca banul, da-i cu zarul.
Inca’o data, hai pe duble,
Pui inelu’n joc, la pace?Iarta-ma ca-ti zic,
bai da si un ciuc te face,
uite, te cheama si nevasta … o pui in joc si p’asta?
- Nooo - Atuncea pleaca acasa, o dai prea in rusini,
si poate-ti iau casa, fraiere … lasa-te …

REFREN: 4X:

Da-te batut, da-te da-te batut,

Da-te batut daca nu sti barbut.

Din nou in cartier … e seara,
si toti baietii am sarit din cas’afara,
La o bere, doua bere, trei bere, patru bere,
gatul tot mai cere insa nu-i nici o placere - un mic ceva lipseste.
Sase personaje ne-am bagat intr-o parcare,
sticla’n mana, banu’ afara.
Cu toti suntem chititi sa dam o gheara.
Primul leu il face eu, insa Bip e cu noroc,
ce-ai facut, ce-ai facut?
Jocul se incinge, fiecare se impinge,
e cu ochiu’n zar.
Daca pierde sau invinge,
nu conteaza fiecare sta pe ace,
mai rau se enerveaza.
Sanu’ … Braila … juma - juma.
In parcare apare Mechenici cu vreo trei amenzi - beat turta,
“hai sa moara tata - dam o mana scurta!”
["... hai ma, ... dai ... hai sa vedem ce ... hai ca dau eu ... .. nu mai intinde mana la zar!"]

Refren 2X

Daca nu sti barbut …
Daca nu sti barbut …
Daca nu sti barbut.

[... sticle care se ciocnesc, zgomot de cauciucuri ...
... hai noroc, bai ...
... Ba, iesi afara, date'n pula mea! ...
... Trage apa, ca pute, baaa! Trage apa, ca pute! ...
... presa, presa, presa, baa ... sssshhh ...]

Pornesc analiza mea cu observatia ca, spre deosebire de alte opere Parazitii cu un pronuntat caracter liric, acesta are o dinamica mult mai usor interpretabila.
Melodia trateaza un subiect social, si in acelasi timp personal, sugerand o imagine a jocului mintii si al vointei, cum il numea un clasic in viata, adica barbutul.
Fluxul narativ este construit in jurul dialogului dintre 2 personaje, in duelul zarurilor. Unul este evident dominant, conducand jocul din punct de vedere psihologic.
As sublinia aici si tehnica de incadrarea in mediul barbutului - cartierul - folosind secvente “live”, vorbite ce introduc/extrag ascultatorul din spatiu semiotic construit de trupa.

[" ... Nu mai intinde mana la zar ... las-o asa ... "]

sau

["... Trage apa, ca pute, baaa! Trage apa, ca pute! ..."]

Autorii folosesc un joc obisnuit de barbut (o “gheara”), pentru a trasa “semnele” esentiale si a defini manifestul social al barbutului. Acesta este “un cuvant urat”(incadrare revoltata in anti-social), care insa iti face “viata dulce” prin castigurile financiare. Norocul isi are rolul lui, dar psihologia jucatorului si pozitia lui in cartier este cel putin la fel de importanta. Jocul isi intareste natura rituala o data cu cresterea mizei: de la “inel”, la casa sau chiar nevasta. Nu este loc de greseli - cedarea duce la o retragere rusinoasa si compromiterea pozitiei in comunitate - “Atuncea pleaca acasa, o dai prea in rusini”.

Treptat, se contureaza elemente cheie ale ethos-ului jocului : dublele, la mai mare, Braila, juma-juma, cunoasterea limbajului specific fiind un filtru necrutator ce elimina neavenitii.

Refrenul intareste prin repetare aspectul dur al vietii de cartier: “da-te batut, da-te da-te batut, da-te batut daca nu sti barbut” - nu exista nici o mila pentru invinsi. Pierderea - adica necunoasterea profunda a jocului - este un eveniment ce cimenteaza relatiile in grup, si defineste natura lor.

Berea si micii sunt accesorii esentiale ale jocului, desfasurat “intr-o parcare”. Norocul este schimbator, trece de la un jucator la altul - “Primul leu il face eu, insa Bip e cu noroc“. Treptat, miza isi pierde din importanta, participantii sunt din ce in ce mai absorbiti in joc -”Daca pierde sau invinge,/nu conteaza fiecare sta pe ace”. Tensiunea creste “Jocul se incinge, fiecare se impinge”, si atentia trebuie mentinuta pe “zar”.
Un joc odata inceput reprezinta un pol de atractie in comunitate, alti doritori apar si intra in joc - “in parcare apare Mechenici “.
Refrenul repetitiv se pierde in fondul vietii de cartier, ce absoarbe si accepta starea de fapt, viata adevarata.
Melodia se termina cu o secventa similara celei de inceput, sugerand ideea de continuitate; viata este un etern barbut in care pierzi sau castigi, dar trebuie sa joci.

Deci MySQL … Sincer sa fiu, in disputele religioase MySQL vs PostgreSQL, sunt de obicei de partea Postgres, dar fortat de imprejurari in general trebuie sa utilizez MySQL (impotriva bunului meu simt, of course). Anyway, pana acum nu am avut motive chiar asa serioasa sa ma irite MySQL. Pana acum.

De curand intr-un proiect care-l “repar”, aveam o pagina care lista niste aeroporturi in functie de inputul utilizatorului. De exemplu daca introduceai “paris”, respectiva pagina iti lista cele cateva aeroporturi din paris si inca vreo 7 - 8 din lume care erau “asemanatoare” ca nume.

Problema e ca rezultatele erau foarte aiurea in unele cazuri, si nu intelegeam de ce. O scurta privire in codul primitiv si prostesc care domneste in acest proiect mi-a dezvaluit modul destul de simplu in care se facea operatiunea:

in baza de date o tabela stoca o lista de aeroporturi care avea in nume si orasul (utilizatorul urma sa caute dupa oras), si folosind functia SOUNDEX, lista toate inregistrarile alea carui SOUNDEX era identic cu cel al stringului cautat. Destul de normal .. aparent.

SELECT ID,Code,City, Airport, Country FROM airports WHERE Soundex(City) = SOUNDEX(\”$deptArpt\”)

Problema e ca “baietii de la mysql” au hotarat ca nu are sens sa urmeze algoritmul de soundex din manual, ei sunt mai destepti si algoritmul lor nu se opreste dupa 3 numere identificate, ci merge pana la sfarsit. Ideea pare ok, pana iti dai seama ca in felul asta “new york airport” si “new york” au scoruri diferite, which really sux. De aici veneau problemele - soundex este destul de inutil in forma lui initiala.
O posibila rezolvare ar fi sa pastrez doar primele 3 numere si sa le ignor pe restul, ceea ce am si facut. Insa inainte am calculat toate soundex-urile intr-un camp suplimentar  (soundscore) pentru a usura load-ul in timpul functionarii.
O alta problema a fost “similitudinea”. Un SGBD inteligent ca Postgres are o functie care se cheama similarity si care iti returneaza un scor care il poti folosi pentru a regla cate rezultate primesti. MySQL … normal ca nu are asa ceva. Eu aveam nevoie si de acest comportament, asa ca am scos prima litera din rezultatul soundex (care arata ceva de genul P345, unde P e prima litera a stringului), si am facut o comparatie a diferentei intre scorul initial si scorul stringului cautat.
Adica ceva cam asa:

select ID,Code,City, Airport, Country from airports where ABS(CAST(substring(soundex(\”$deptArpt\”), 2) as SIGNED) - soundscore) < 5 AND substring(soundex(\”$deptArpt\”), 1, 1) = soundletter

Ultima comparatie este necesara pentru ca prima litera este esentiala in acest tip de cautare.
Bun asta cam imi rezolva problema, pot stoca rezultatele in soundscore pentru ca lista de aeroporturi este statica. Oricum … MySQL … pula mea …varza.

Spamul … spammeri, bineinteles ca ii urasc sincer si din toata inima. Totusi nu pot sa ma opresc sa admir, si sa ma amuz de unele ingenioase rezultate ale acestor eforturi sisifice de a gasi fraieri care sa-ti dea un click la 10^5 email-uri.

In episodul de astazi:

1.

From: Elleree [teredneb1976@truetoons.com]
Sent: Thursday, July 24, 2008 12:34 AM
To: …………………………
Subject: Why Do All These Homosexuals Keep Sucking My Cock

Probabil ca urmarea era un link spre produse care cica iti maresc pula. Sau nu ..

2.

From: Maryansky [Margarita-ierkampf@3d-projection.com]
Sent: Wednesday, July 23, 2008 10:17 PM
To: ………………
Subject: Madonnas Former Home Destroyed By Jesus

Subiectul pare cumva inspirat din South Park, adica ca “atmosfera”.

Youtube a fost intotdeauna mai cu muia in privinta accesului spiderelor, sau salvarii filmelor postate local, o stiu din proprie experienta. La un moment dat aparusera variate plugin-uri de firefox care cateodata mergeau, cateodata nu, pana la urma majoritatea nu mai erau updatate de catre autori si youtube mai schimba cate ceva, ergo nu mai mergeau.

Apoi au aparut site-uri care promiteau downloadul “in background”, urmand ca tu sa ti-l downloadezi de pe site-ul lor. Multe au mers, dar rate de transfer varza -> inutilizabile.

De curand, cu totul intamplator, am gasit un soft free, care merge f bine : realplayer free. Am avut nevoie sa mi-l instalez, nu mai stiu pt ce, si am vazut ca, la filmele youtube in ie imi aparea un hover “download this video”. Care chiar merge …

Postul asta ar trebui citit in primul rand de “baietii de la wordpress”. Se pare ca ei nu au auzit de faptul ca & este folosit in stringul GET ca separator, cel putin de php in care aparent e scris wordpress-ul.

So, daca va uitati parola cumva si dati click pe “lost password”, sunt anumite sanse ca, algoritmul inteligent din spate ca genereaza o cheie random, sa genereze printre caractere si &.
Solutia? Editez in baza de date cheia utilizatorului, ii scot & si intru pe linkul de resetare cu & scos.
Daca va intrebati de ce nu am rescris pur si simplu parola din phpmyadmin, motivul e ca, la prima vedere stringul de acolo nu parea md5 (nu avea lookul de md5), deci mi s-a parut ca probabil folosesc un algoritm custom (sper ca macar e o transformare ireversibila ca md5, nu m-ar mira nimic).

Cam asa ti-as raspunde daca m-ai intreba acum ce parere am de cei care au scris/configurat/decis politica de functionare a serverului de mail hotmail.com. Sa va povestesc de ce …

Ma intorc in timp acum 3 saptamani: pe ansamblu aveam o parerea buna despre Hotmail, chiar daca mi se cam rupea … 5 gb spatiu, interfata web 2.0 ala gmail (chiar mai eleganta as zice eu), etc etc.
Totusi aveam o problema minora cu acesta. O aplicatie mai veche scrisa de mine, care trimite e-mailuri de inregistrare, de confirmare a comenzilor. Aplicatia a fost intarziata destul de mult, dar in sfarsit era aproape de gold, ca  sa zic asa. Mai ramasese de rezolvat o problema minora - unele e-mailuri nu ajungeau la conturile de test de pe hotmail/live. De ce hotmail? Pentru ca potentialii si viitorii clienti se pare ca erau fani, nu era treaba mea de ce, ideea e ca trebuia sa reduc frecventa acestor fenomene.

Initial nu mi-am pus prea mari probleme, eram 99% convins ca e-mailurile ajungeau in junk folder si deci trebuia doar sa mai scot anumite keywords ceva si urma sa se rezolve. Dar .. surpriza … e-mailurile nu ajungeau deloc. Mai grav era ca era random, cateodata ajungeau (in junk) cateodata bine, cateodata deloc.
Inca sigur pe mine, am vorbit cu sysadminul sa-mi confirme ce raspunsuri are de la serverul hotmail pentru cateva e-mailuri care am constatat ca  nu au ajuns: surpriza surpriza, serverul raspundea cu “Sent”.

Jun  2 04:22:57 ZIP1 sendmail[3267]: m52BM8Ki003227: mailto:to=dorel123@live.com, mailto:ctladdr=<censored> (528/100), delay=00:00:14, xdelay=00:00:01, mailer=esmtp, pri=120028, relay=mx1.hotmail.com. [65.54.244.136], dsn=2.0.0, stat=Sent ( <mailto:200806021122.m52BM8Ki003227@ZIP1.censored.com> Queued mail for delivery)

Moment in care am inceput sa caut pe google, si incet, incet o problema de dimensiuni galactice a inceput sa se dezvaluie: hotmail e cu muia. Ca intr-un film prost cu hackeri, pagini dupa pagini de solutii care nu merg, de idei stupide si mai ales disperare se derulau prin fata mea. Se pare ca:

1) serverul de mail utilizat NU suporta RFC. De aia nu zice nimic cand te fute …

2) Microsoft foloseste Symantec BrightMail, un software antispam. Care are prostul obicei de a sterge potentialul spam fara nici un avertisment. De aia nici nu ajunge in spam.

3) Filtrele lor sunt superaiurea, multi se plang de comportament imprevizibil. Probabil ca se mai joaca cu ele, le ajusteaza, dar ideea e ca au mult false-pozitive ceea ce e .. naspa.

Totusi mi-am zis, nu se poate ca Microsoft sa nu fi conceput macar niste solutii pentru asa ceva. Si intradevar, dupa cateva zile am rasuflat usurat: descoperisem  Smart Network Data Services. Acesta ar fi un serviciu prin care poti sa urmaresti ce face Hotmail cu mailurile venind de la un anumit IP(care poti sa-l controlezi), de ce le considera spam, etc . Dar vai … problema e ca dupa ce mi-am facut cont cu ipul serverul de mail, am constatat ca nu merge. Adica nu am nici o valoare .. nicaieri. Si totusi, serverul lor de mail raporta fericit de fiecare data ca a primit mesajul … futui.

Am verificat si incercat de 15k de ori: serverul meu trimite headere calumea, are reverse dns, e trimis prin smtp, userul exista. Nimic. Oricare alt serviciu gratuit nu are nici o pb, chiar si google care le mai baga intr-un timp in Spam.

Singura solutie care se intrevede este mult prea josnica ca sa ma gandesc la ea: microsoft are un “parteneriat” (probabil ca e o firma fantoma) cu o companie care ofera un serviciu de whitelisting. Platesti o suma (1000 $ pe an), si poti sa trimiti un numar de e-mailuri in hotmail si se garanteaza primirea. Dar sa nu fie spam … yeah right. Nu imi vine sa cred ca, avand problemele care le au, au curajul sa-ti ceara bani ca sa poti sa le trimiti e-mailui, e o forma de santaj pe fata.

Asa ca, acum, daca ma intrebati ce parere am despre baietii de la Hotmail o sa va raspund ca-n titlu: sa ma suga de pula!

Din curiozitate profesionala, ca sa zic asa, pentru acest blog si pentru fratele lui, snowunderstarlight.com, mentin conturi pe google analytics. In felul asta pot si eu sa vad de unde sunt/ce cauta cei cateva sute de vizitatori lunari :). Dar nu despre numarul lor e vorba.

Asadar, ieri nu am avut ce face si m-am uitat la lista de keyworduri pentru snowunderstarlight.com . In afara de obisnuitele keywords ca “bubulu avalansa”, “casca de ski” si altele pe domeniu, a aparut si un dubios “am fost fututa”. Daca ar fi fost vorba de acesta, unde regulat intalnesc keyword-uri ca “femei bune de futut”, “muie” si tot tacamul, nu m-as fi mirat, dar pe celalalt mi se parea cam fortat.

Iau keyword-ul, il bag in google si ma uit … pagina 8. Intre “fofoloanca.com” si “escort-romania.ro” era un post al meu, in care ma plangeam ca zapada era fututa, ca urmare am fost pe alta vale. Din atata lucru, google a considerat ca, daca ai fost fututa si ai probleme sigur le rezolvi pe blogul meu. Semantic web, where the fuck are you?

La fel de bolnav este si faptul ca cineva a fost fututa, si a mers pana in pagina 8 de rezultate ca sa afle solutia, care pm o fi aia. Nu mai zic ca ca tot pe acolo era si un link din arhiva de cautari a site-ului www.crestinortodox.com intitulata “futute in cur”. Faptul ca vrei sa faci SEO stocand rezultatele de cautare nu cred ca scuza ….

De curand, citind un articol de pe codinghorror.com , mi-am dat seama ca eram un practicant anonim si inocent al acestei interesante ocupatii “informationale”, care are un nume pe masura ei : goating.

Ce este goatingul? Facand putin studiu pe internet am aflat ca de fapt termenul s-a sublimat din limbajul urban pre-internet, unde insemna de la

“In an atmosphere of bonhomie, possibly at a party, a member of the group will put his glass to one side and suggest a spot of goating. The group will then drop trousers and pants and chase each other round the room, trying to stick their fingers up each others bottoms. It is recommended that particular attention to cleanliness is observed whilst making one’s toilette.“
pana la

“Variation of the practice of dogging, comprising of a younger individual soliciting sex with an Old Age Pensioner of either gender. Can also be used as a term of abuse for the other half of a relationship containing a cradle snatcher.“
Destul de bolnav …
Totusi, in era moderna, goatingul poate apare ca “the act of going to a public place ( such as a bar ) with a bluetooth enabled device, scanning for other bluetooth enabled devices that openly accept transfers, and sending a copy of the Goatse image to them.” Nu vreti sa stiti ce reprezinta o imagine Goatse

vezi dictionarul urban - goating.
Aceasta are ca varianta “de birou”, surprinderea unui coleg ce isi lasa calculatorul neparolat si fie navigarea
spre, sa zicem http://en.wikipedia.org/wiki/Goat sau instalarea ca poza de background a unui poze cu o capra, normal. Variatii ar fi schimbarea parolei (nu prea subtil), instalarea unui screensaver parolat cu un screenshot al desktopului, instalarea appletului acesta sau orice alt lucru, dar parerea mea este ca se deviaza de la spiritul ortodoxiei goatingului.

Revenind la istorie, imi amintesc cum practicam goatingul din cele mai vechi timpuri, un moment de glorie fiind cel in care am introdus intr-o aplicatie data lui R. o functie care reda random un wav in care ma inregistrasem zicand, in stilul caracteristic, “R. , sugi pula!”. Desigur ca au fost multe alte astfel de evenimente, unele in care am castigat, altele in care am pierdut, asa e viata …

Cuprins fiind de frumusetea acestei ocupatiuni, am vrut sa cumpar goating.com, dar din pacate este cumparat, si parcat intr-un mod foarte urat. Pacat …

Oricum, happy goating! Prietenii stiu la ce ma refer

Un trend destul de comun in ultimul timp este de a oferi reclame web localizate in functie de ip-ul vizitatorilor. De exemplu in orice site porn 2.0 respectabil vezi tot felul de pizde din “Otopeni”, “Mogosoaia” sau alte orasele/sate pe care softul le gaseste pe o raza X in jurul Bucurestiului. O alta forma este cea oferita de classmates.com, care inscrie in mod elegant capitala noastra in lista statelor americane, pentru a gasi “Highschools” in Bucure’ti.

Intotdeauna cand dau peste site-uri ca http://www.thule.org/alt3.html simt o nostalgie greu de recuperat. O lume pierduta in negura anilor 95 - 97 se taraste la viata din cotloanele internetului. Editate cu dinozauri ca frontpage, netscape editor & co, cu taguri uppercase neinchise, cu background-uri animate, countere si toata gama de widget-uri care compuneau o pagina respectabila in acei ani. Un sentiment care il mai regasesc privind timestamp-urile unor fisiere sau poze de acum 10 ani.

Un lucru care l-am remarcat este predispozitia autorilor de maculatura conspirationista de a-si construi astfel de website-uri, sau a le mentine, probabil ca in cercul lor aceasta este o dovada de respectabilitate.
Oricum, o intalnirea placuta si odihnitoare cu trecutul.