Dupa o pauza de 2 ani din cauza dictaturii sanitare, anul acesta am re-organizat tura de longboard clasica, de la Calarasi la Vama.
Cam in aceeasi perioada, in jurul lui 1 mai. Asta s-a chemat cica de piraterie, ce suntem pirati in pula mea, downloadam de pe filelist.
S-a plecat cu trenul de data asta, ajungand cam pe la aceeasi ora dar mai relaxat in Calarasi, dupa care am fost lenesi si am luat niste taxiuri pana la bac.
Vremea a fost pe ansamblu buna, nu a plouat si nici foarte frig nu a fost.
Dupa ce am trecut Dunarea am luat-o ca de obicei la talpa, asfaltul din prima zi fiind ceva mai bun fata de alti ani.
Am ajuns in final la locul de camping in jur de 5 – 6 dupa amiaza, si ne-am dus sa cumparam de mancare si baut din satul vecin.
Unii dintre noi mai saraci au ramas cu gauri in talpa.
A doua zi am inceput ca de obicei cu urcarea dealului, si am continuat oprindu-ne la variate birturi in sate pentru re-improspatare.
Eventual am dat si peste renumitele dealui pe care ne-am tras intr-un mod foarte elegant.
In final am ajuns la al doilea camp, intr-o locatie care am mai vizitat-o in trecut, in padure.
Insa unii dintre noi s-au dus dupa pizza in orasatul vecin.
In ultima zi, a fost cam ca de obicei, nimic special, gen ne-am dat.
Aici ar fi fi filmele care le-a facut goproul meu:
Toamna asta am decis sa incercam un traseu nou, pe care l-am ginit cand am mai fost la munte in Macin, niste munti cu totul speciali care au marele avantaj ca nu au ursi, pentru unii pe care ii cunosc eu.
Traseul a fost facut in 2 zile, e e foarte lejer. In prima zi sunt vreo 50 de km si in cea dea doua cam 40, putine urcari, multe coborari si sosea de calitate buna (cu exceptia unei portiuni la inceput in ziua 2). Peisajul este superb, pe langa cursul dunarii vechi.
Masini sunt putine, drumurile nu sunt circulate pentru ca exista DN-uri pe langa mult mai ok pentru masini.
Dezavantajul acestui traseu este ca este nevoie de o masina atat pentru a incepe traseul, cat si pentru a-l termina, pentru ca ultimii 10 km spre Harsova sunt pe DN si nu prea sunt de facut pe placa.
ZIUA I
Prima zi deci incepe cu scularea dimineata, si un drum de 3h pana la inceputul traseului. In satul Cerna asfaltul este impecabil si drumul este inconjurat de campuri de canepa , cu mirosul specific.
Incepe tura
Putin mai incolo s-a stricat un pic asfatul dar nimic extraordinar.
asfalt un pic mai prost
Satele din zona erau putin populate de caini ceea ce era un mare avantaj. Ne-am oprit traditional la diferite birturi sa gustam berile locale.
prin sate
Am dormit la o pensiune misto pe malul Dunarii in harsova, care din pacate pare sa se fi inchis acum.
dimineata la pensiune
Acesta este filmul din ziua 1
ZIUA II
A doua zi ne-am trezit mai tarziu, si am mers cu masina inapoi pe DN pana la inceputul traseului pe ziua aceasta, mai scurt.
Noi am facut o greseala si am luat-o pe acest traseu pentru ca primii 10km au avut asfalt cam naspa desi era coborare, ar fi trebuit sa venim pe partea cu Ciosca si Horia care era mult mai ok.
Am coborat intr-un sat de lipoveni care vorbeau rusa pe strazi.
in satul cu lipoveni
Drumul ne-a purtat iarasi pe langa Dunare.
pe langa Dunare
In total astazi am facut pana in 40 de km, ne-am urcat in masina la ultima panta inainte de Cernavoda, unde si masinile au devenit mult mai dese.
Am fost anul acesta in vreme de pandemie in asa zisa tura de wakeboard, in lipsa altora mai interesante. Dar este ultima oara cand o sa merg pe acest traseu, din motivele care o sa le vedeti mai jos.
Traseul de placa este Oltenita – Calarasi pana la insula pe care este Wakeboard Romania, deci practic o zi. Cam 60 si ceva de km. Drumul este in principiu drept, fara coborari sau urcari.
Filmul de pe Gopro ar fi acesta:
Ca sa nu ma mai scol dimineata, impreuna cu alti am plecat cu o zi inainte la Oltenita. Drumul l-am facut cu trenul, un tren de navetisti care te poarta printr-un peisaj de lumea a treia.
din tren
La destinatie am stat la singura pensiune de booking in Oltenita, pensiunea Azaro. Unde de altfel a fost ok.
A doua zi de dimineata dupa ce au venit si restul participantilor, am plecat din Oltenita de dimineata, pe un drum national. Ceea ce va fi o idee foarte proasta.
Era full de tiruri si alte masini, asa ca era periculos. La un moment dat a aparut si garda care s-a luat de noi. Pentru ca, pula mea, eram pe DN.
Asa ca a trebuit sa ne dam in principal in sate, si in afara lor ne transbordam cu masinile, ceea ce a fost cam naspa. Practic am facut gen jumatate din cei 60 de km efectiv pe placa.
La un moment dat am dat de un dig destul de misto, pe care ne-am dat la liber.
DCIM100GOPROGOPR0130.JPG
Iata cum ar arata filmat. Betonul ala de fapt nu e asa misto de dat pe el …
Dupa inca niste episoade de mers prin sate si cu masina intre ele am ajuns la un fel de DN mai putin circulat, dar cu asfalt f bun. Asta a fost partea cea mai misto din traseu.
cu drona
Dupa am ajuns la familiarul bac din Calarasi, pe care l-am trecut pe insula, unde nu ne-am dat prea mult cu placa, asa ca nu e asa interesant.
A venit in plm toamna si uite ca am reusit sa adun cativa fraieri pe ultima suta de metri inainte sa se faca frig sa mergem sa facem o tura care la care ma gandeam de un an: de la Zarnesti la Sighisoara in 3 zile. Aia care s-au tras pe kur in ultimul moment au avut ce sa regrete.
Traseul s-a desfasurat in perioada 14-16 septembrie 2018, pe ruta Gara Zarnesti β Harseni β Agnita β Sighisoara:
In total 159 km, desfasurati in mare parte in panta mai mult sau mai putin lina. Dificultatea este mai mica decat de pe drumul spre vama, sunt doar 2 satane dar nu atat de grele. Masinile pe traseu exista, si sunt chiar destule in prima zi cel putin, dar nu am simtit ca e intradevar pericol din aceasta cauza, drumurile fiind suficient de late. Oricum nu vorbim aici de nationale, tot traseul se desfasoara pe drumuri judetene si comunale.
Also exista un oarecare risc de caini, trebuie un pic de atentie cateodata.
Pe ansamblu asfaltul este rezonabil, cu multe parti bune si cu cateva segmente mai dificile (citeste asfalt ca in prima zi din tura de longboard de 1 mai), dar vivabile.
Noi am fost putini si am avut si o masina de suport, care a prins bine cand era sa ne prinda o ploaie torentiala in ziua a doua, dar teoretic traseul s-ar putea face si living off the land si dormind la pensiuni, fara masini.
Ziua I
Zarnesti - Harseni: Lungime:48 km,Durata: 5 - 6h
Am plecat la ora 6,05 AM din Bucuresti, cu acceleratul ala de Timisoara cu care mergeam candva la munte.
Dupa 2 ore si ceva ne-am oprit in Brasov.
autoservirea pentru alcoolicii din gara Brasov
Aici a trebuit sa asteptam cam 45 de minute un tren spre Zarnesti.
Noi ne-am oprit in Gara Zarnesti, dar de fapt era mai bine sa coboram 2 halte mai devreme, aproape de drumul 73A pe care urmam sa mergem. Asa au mai fost vreo 2km lejeri, pana la drum.
plecarea din Zarnesti
Dupa iesirea din Zarnesti drumul intampina primul si singurul deal din aceasta zi, inainte de Poiana Marului, care se urca cam in 10 minute. De aici traseul este coborare sau coborare lina cam pana la Sinca Veche.
Fiind totusi un drum mai circulat pana la Sinca Veche, sunt ceva masini si trebuie un pic de atentie.
Asfaltul este ok, mai sunt gropi dar nimic spectaculos.
Dupa opririle de rigoare pe la variate carciumi din satele de pe drum, va recomandam in special βLa Qβ din Sinca Noua.
La Q
am ajuns pe la 6 in Harseni unde puteam sta. Alternativ, daca nu aveam aceasta posibilitate in Margineni si Sinca Veche se gasesc niste pensiuni.
la Harseni
Dupa o noua tura la birtul din localitate, ne-am culcat.
Ziua II
Harseni - Agnita,Lungime: 60km,Durata: 6h
Ziua aceasta e cea mai lunga din traseu, si contine si o Satana destul de frumoasa pe final, in ultima coborare spre Agnita.
Initial am vrut sa taiem din traseu pe drumuri comunale, din pacate s-au dovedit neasfaltate.
no asphalt
Asta ca a trebuit sa revenim la drumurile asfaltate si am facut ceva mai mult (cei 60km)
Cam asa ar fi traseul de azi:
Harseni – Agnita
In Voila trebuie traversat DN1, cu oprire obligatorie la birtul foarte misto de acolo, cu o curte imensa.
Trecand DN1, drumul incepe sa urce usor, cu cateva dealuri de urcat pe jos, tras cu masina sau chiar in masina, dupa posibilitati.
Asfaltul e variabil, am dat la un moment dat si peste o portiune oribila.
La un moment dat a fost o ploaie torentiala, de care ne-a salvat masina de suport in ultimul moment. Dar a durat mai putin de 5 minute, asa ca am putut sa dam ultima panta, de aproximativ 3km, care coboara spre Agnita de la Merghindeal. Atentie, al sfarsit e o portiune de asfalt super naspa de vreo cateva sute de metri, unde era sa cad de altfel.
La Agnita desi initial vroiam sa stam cu cortul prin padurile din zona, ne-am cacat pe noi din cauza sanselor de ploaie si am luat niste camere la o pensiune, a iesit cam 60 de lei de persoana. Cu greu am reusit sa gasim si o pizzerie unde sa mancam ceva.
Ziua III
Agnita - Sighisoara, Distanta: 43km, Durata: 4h
Ziua trei este cea mai scurta si cea mai frumoasa. Foarte multe coborari, majoritatea usoare, inclusiv ultimii 10km spre Sighisoara.
Traseul ar fi acesta:
Agnita – Sighisoara
Zona este turistica, datorita variatelor biserici fortificate din zona.
biserica fortificata
In unele sate la birturi se gaseste si o bautura rara, si foarte apreciata:
Fanta cu gust de struguri
In Sighisoara optiunea initiala pentru intoarcere era un tren la 5 PM, dar in final ne-am intors cu masina de suport, ca am incaput fiind mult mai putini decat se anuntasera initial.
