Am ezitat mult sa citesc aceasta carte, pentru ca as fi vrut sa imi pastrez in cap o anumita imagine a ei, formata prin multele carti pe care le-am citit, si presimteam ca aceasta cumva, imi va evoca poate o imaginea a lui Sagan in varsta, bolnava, invinsa, ne-reusind sa termine aceasta carte.

Citind-o se intrevede stilul inconfundabil,dar si ezitari, lucruri si ganduri neterminate. Cartea a fost editata si tiparita de fiul ei, si ca idee se termina fix asa cum v-ati inchipui, adica brusc pentru ca e ne-terminata, e probabil un sfert din cartea care ar fi putut sa fie.

Pula mea, asta e …