Review Cautator RDF Galileo Mars Finder

RDF Galileo Mars FinderAcum cateva saptamani mi-a venit din State un red dot finder (RDF) comandat de la Apogee Inc. si care l-am cumparat cu modica suma de 13 $ (era oferta :), acum e 16 $ ), cu mult mai putin decat multe alte produse similare mult mai naspa, care se pot lua din Romania pe la 40 de euro.
Transportul a fost 7 $, si mi-am mai cumparat, tot atunci, un Plossl de 10 mm, care o sa-l evaluez mai incolo.

Dar ce este un cautator red dot finder (sau unit finder cum i se mai zice)? Este un dispozitiv care genereaza pe o suprafata de sticla un punct sau (cum este acest caz), cercuri concentrice care se vad “proiectate” pe cer.

Cu ajutorul lui se poate face o pozitionare initiala foarte usora a telescopului, si chiar star hopping daca conditiile permit (poluare luminoasa mai mica)
Asa cum se observa din poza, este din plastic negru, cu 2 butoane de reglaj al pozitiei cercurilor proiectate, si un buton mare, in partea stanga, de reglaj al intensitatii.
Acest reglaj este foarte util, mai ales daca se urmaresc niste stele de magnitudine mare.

In partea din fata are un tray in care se pun 2 baterii AA, care au venit cu produsul. In principiu aceste baterii ar trebui sa tina mult, asta daca nu uit cumva cautatorul deschis intr-o seara, eveniment destul de comun, se povesteste 🙂

Iata cum arata montat:

Galileo pe luneta

Se monteaza pe o baza adeziva, care se pune usor pe telescop, in orice pozitie se doreste. O astfel de montare e mult mai versatila, pentru ca este universala si usor de aplicat.
Eu am preferat sa o pun usor inclinat, pe la jumatatea OTA, pentru ca mi s-a parut mai usor de folosit si nici un bloca cautatorul optic care il am.
Baza de montare

Baza are 2 suruburi, astfel incat cautatorul poate fi scos cu usurinta si depozitat.

Galileo pe luneta 2

Dupa instalare, sistemul trebuie aliniat cu telescopul. In acest scop, cautatorul are 2 butoane care asigura miscarea pe orizontala si verticala. Spre deosebire de cautatoarele optice, alinierea este imposibil de facut ziua, deoarece nu se disting cercurile rosii proiectate. Alinierea este foarte simpla si usoara.

Cautatorul proiecteaza 3 inele concentrice: unul de 0.5 grade, 1 grad si 2 grade, spre deosebire de multe RDF-uri mult mai scumpe care proiecteaza doar un punct rosu. Lumina este rosie dintr-un motiv destul de evident: prezervarea adaptarii la intuneric.
Pe ansamblu sunt foarte multumit de el: ieftin si isi face treaba. O posibila problema ar fi ca nu are scut de condens, cum ar avea Telradul, dar avand in vedere ca un telrad costa 40 USD (fara scut), in afara, si probabil dublu in Romania, e un neajuns minor.

Eclipse de Soare

Pe 29.03.2006 va fi o eclipsa de Soare a carei banda de totalitatea va trece destul de aproape de Romania (se poate vedea din Turcia), si in Romania va avea o acoperire de 71%. Destul de mare, ma mir ca inca nu se aude nimic prin presa.

Legat de eclipse, frunzarind cu nostalgie o carte de astronomie din anii 50 – 60:
Coperta Carte
(care e amuzanta in cel mai bun caz), am dat peste urmatorul pasaj care mi s-a parut foarte amuzant:
Eclipse de Soare in Romania
Asa cum se observa, cei tineri mai pot prinde inca eclipsa din ’99. Eclipsa asta am prins-o pe varful Parangul Mare, in Parang. Isi inchipuia oare autorul cat de mult se vor schimba lucrurile intre doua eclipse?
Asa cum se observa, din pacate, daca nu sunteti din neamul lui Highlander, nu cred ca o prindeti pe urmatoarea …

Data de publicare a cartii

Olimpiade …

Olimpiada de iarna de anul asta e aproape terminata, mai sunt doar niste evenimente de cacat si neinteresante (hockey si inca ceva), si concluziile se pot trage deja.
A fost o olimpiada cu fenomene asteptate, cum ar fi ca un francez care in Cupa Mondiala nu face nimic sa castige printr-o minune aur, anul asta fiind varzole de Deneriaz, neasteptate cum ar fi numarul de neam prost de medalii care le-a luat Germania; pe de alta parte e bine ca nu e U.S.A. pe 1.

Insa, aceasta olimpiada mi-a adus o imensa satisfactie: Kjetil desi are o mie de ani, a mai luat un aur la Super-G, iar muie de Bode, desi se lauda ca ia 5 medalii si ca o sa-si faca campionat paralel cu Cupa Mondiala ca e prea bun, nu a luat nimic, si a fost numai in cur. KEWL!

Rezultatele intretinerii skiurilor

Duminica trecuta, 13.02.2006, am fost la ski si am putut sa testez rezultatul operatiunilor de intretinere efectuate si descrise in articolele precedente. Astfel:

– canturile: sunt chiar prea ascutite, am fost putin deranjat pentru ca taiau zapada foarte puternic (zapada batatorita, <-5 grade), si nu imi mai ieseau virajele asa "carve" cand vroiam ;). - talpa: nu am simtit o schimbare reala, dar cel putin stiu ca acele gauri nu se vor adanci sau altceva.

Nu imi mai place la Predeal

Inainte si Acum

… sau Remember Predeal 199x – 2002 …

In ultimele treceri prin Predeal, una dintre ele azi, 12.02.2006, un sentiment nedefinit se contureaza si incerca sa iasa la suprafata, dar nu il acceptam pana acum pentru ca mi se parea ciudat: nu imi mai place Predealul.

Dar sa ne gandim, pare aberant, este o statiune accesibila, aproape de Bucuresti, ajungi usor la partie dupa ce intrai in oras, cu telescaun nou, etc etc.

De ce nu-mi mai place la Predeal?
– Pai in primul rand noul telescaun!E de caca din nspe motive, printre care: e prea rapid, daca skiezi in forta (ca mine de ex) nu ai timp sa te odihnesti pana sus!; e prea rapid, aproape nu ai timp sa fumezi o tigara;prea mare, te expune la intimitati penibile, pentru ca urca cate 4 si poate tu esti doar cu cineva, sau singur; in plus pentru ca coada nu e bine definita, se creeaza o ingramadeala cretina la urcare.
– In urma instalarii noului telescaun, stalpii vechi au ramas pe sub zapada, aruncati peste tot -> potentiale surse de pericole.
– Apoi noile cartele pentru care trebuie sa platesti garantie; e de cacat. Daca pierzi cartela nu pierzi doar punctele ramase ci si aia 200k. Nasol.

– Aglomeratia: e mult prea aglomerat in ultimul timp; este punctul de plecare al dragonului de foc in weekend, e oribil sa te intorci cu masina din Predeal.

– Populatia: au aparut o gramada de placasi care ara partia cu curul sau cu placa de-a latul … scarbos.

Si, nu in ultimul rand, un “nu stiu ce” s-a schimbat in mod subtil …

Anyway, sa va povestesc cum era inainte, in anii 1996 – 2001 …

1.

Telescaunul misto

Telescaunul era marfa, urcai cu cine aveai chef, si fumai 2 tigari pana sus. Nu mai pun ca te odihneai.

2. Sus, in cladirea telescaunului era un barulet sordid, dar in care te puteai adaposti pentru un vin fiert sau un ceai, si care avea un aer de “belle epoque” comunista, cu posterele specifice de acum 20 ani; in sfarsit un monument al nostalgiei. In care te si puteai pisa! Spre deosbire de acum, cand, daca esti fata, e destul de greu sa gasesti un veceu accesibil (excluzand varianta padure).

3.

Concert de caca

Pe partie nu erau concerte de cacat, care atrag pungasii, placasii si alte lighioane similare.Ca acum. Beeah!

4.

Eu pe vale

Pe vaile din jurul partiilor probabil nu erau in total mai mult de 5 – 6 skiori care le bateau; iar varzole care azi se dau pe marginea “Sub Telescaun” si prin liziera padurii crezandu-se extremisti, se uitau la noi intreband: “tati, ce face nenea aia in padure cu skiurile”.

5.

Ritual secret

In locatii secrete, in jurul partiilor se desfasurau ritualuri ciudate, macabre, care insa asigurau zapada pentru intreg sezonul. Din pacate aceste ritualuri nu au mai avut loc in ultimul timp datorita delasarii preotilor, si, asa cum ati vazut, cam putina zapada in ultimii ani. Voi reveni cu un articol special dedicat acestui cult al ZAPEZII.

6.

Pe valea Olareasa

Ajunsesem sa exploram majoritatea vailor posibile si imposibile, inclusiv eluziva vale Olareasa, descoperita cu greutate. In cursul unor astfel de explorari am descoperit din greseala o locatie care, desi nu stiam, marca inceputul sfarsitului: o poiana mare, cu copacii taiati de curand, care mai tarziu mi-am dat seama – era inceputul partiei “Cocosul”.

7. Mult mai putini placasi; pe atunci nu prea era kewl si la moda 🙁 .
8. “Memorialul” era neciuntit de noua partia “Cocosul”, il faceai de sus pana jos fara se te intalnesti decat cu eventuali turisti de la Susai in ultima parte a traseului.
In sfarsit … ce sa mai zic, era marfa. Sau, cum zicea Tolkien:
“Much that once was is lost, for none now live who remember it”, Galadriel, LOTR

Programare, Parazitii & Dat cu Placa

Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com