joi 11.02.2010 – SnowTime::TimelineOfShit()

Joi, 11.02.2010 – ora 8.45

Ma indrept vertiginos spre servici. Sunt aproximativ 2 – 3 grade, temperatura clipoceste pe display. Ploaia marunta incepe oarecum sa se transforme in lapovita. La radio se precizeaza ca foarte probabil codul galben de ninsoare va fi ridicat pentru ca e mai cald decat s-a prevazut. Primul fail.

Ora 9.30

Lapovita s-a transformat intr-o ninsoare cu fulgi mari si desi.

Ora 10.00

Ninsoarea s-a intetit, s-a depus deja un strat apreciabil.

Ora 11.30

Se propune in mod unanim sa ne caram acasa si sa lucram remote inainte ca strazile sa devine patinoare.  Subscriu entuziasmat si imi strang lucrurile.

Ora 12.30

Am parcurs deja 50 de metri in coada spre primul giratoriu. Parca incepe sa ma treaca o pisare si mi-e frig, pentru ca nu imi merge clima.

Ora 13.00

Am mai parcurs 100 de metri. Ies afara din masina si intre inaintarile de 5 metri ma bat cu bulgari cu vecini.

14.00

Opresc masina si ma duc in padurea de langa drum si ma pis. Cand ma intorc evident ca nu s-a miscat deloc coada.

15.00

Am ajuns sa vad de ce dureaza 3 ore sa faci un 1km. E o zona de 100 m mai cu gheata, si francezi coboara cate 1, cu 5 la ora, restul asteapta cuminti sus sa coboare cel in curs.

Cu biclele prin Provence

printre viile din Provence
printre viile din Provence

Ba, cica se zice ca la mine aici desi scrie PACA, nu e chiar Provence, ca e prea multi oameni cu bani. Asa ca, atunci cand a venit fratele Matei in vizita am zis sa mergem si noi sa vedem cum e pe acolo, intr-un mod mai smechereanu – adica cu biclele. MIMV (Matei Imi Plac Vaile) isi inchiriase deja o bicla cam obosita cu care am haladuit pe stancile si pe colinele de pe malu marii, asa ca, dupa ce s-a saturat de asa ceva, intr-o dimineata, am pus biclele in portbagaju’ (extins pe banchete)  masinii si am luat-o spre Apt. De la Aix tot urci pe nationala, la un moment dat intri prin niste defilee, destul de marfa.

Cam cum ar fi pe hartzda asta

harta drum
harta drum

Apt e un orasel ceva mai rasarit printre toate satucele de pe acolo, in sensul ca are un Carrefour, un Conforama, and shit. Acolo ne-am parcat pe  undeva pe langa o pista de bicilete si ne-am echipat de drum. Printre altele Matei a constatat ca nu a luat cardul aparatului foto asa ca a facut poze doar cu telefonul. Asta a fost.

Din Apt, dupa ce ne-am invartit un pic in cautarea traseelor marcate de bicicleta care le vazusem eu pe net aici http://www.ot-apt.fr/ballades/velo_luberon.htm am hotarat sa o luam spre iesirea din oras spre Roussillon, si vedem noi ca marcajele alea nu prea se vedeau. La inceput o luam pe o sosea mai ingusta, doar pentru biciclete si mergem vreo 2 -3 km asa, d-am pulea pana ajungem la o intersectie si o luam pe sosea. Mare pericol nu este, ca in zona sunt mai multe biciclete decat masini pe sosele, si localnici par obisnuiti.

io pe bicla
io pe bicla

Urcam relativ lejer spre Roussillon, acolo e o zona cu mult ocru, un fel de roca mai moale portocalie … plm. Distanta e ceva gen 10 km, nu e mult. Pe drum imi dau seama ca saua mea are furca mult prea scurta, trebuie sa-mi iau una mai lunga ca sa dau mai eficient la pedale.

roca de Roussillon
roca de Roussillon

Din pacate nu urcam in orasul vechi, suntem in trecere, plus ca parea destul de aglomerat si ar fi fost mai complicat cu bicicletele. Coboram pe o sosea goala, la un moment dat ne hotaram sa o luam pe coclauri, mai pe offroad asa pe un drum de tara, printre vii.

iar vii
iar vii
pe drum
pe drum

Erau si tot felu de campuri, flori, plm.

un camp cu maci
un camp cu maci

Din zona aia am continuat cand pe campuri cand pe sosele spre St. Saturnin-les-Apt, ratand Gordes sau Bonnieux care cica ar mai fi misto.Pe la Gordes sunt scenele alea misto, din filmu “ala”.

Spre St. Saturnin e un pic de urcat, ca e pe un deal pe la 400 de m mi se pare. Inainte de St. Saturnin gasesc un loc unde sa ma pis, in spatele la niste plante.

iar pe sosea
iar pe sosea
mateias
mateias

De la St. Saturnin e o coborare misto de vreo 10 km, poate mai mult pana in Apt, unde am ajuns spre seara.

back to Apt
back to Apt

Tura s-a terminat apoteotic intr-un birt local unde baietii se uitau la tv la un meci al lui Marseille.

in birt
in birt

Ca o concluzie, mi-am dat seama ca de fapt nu am atins cele mai interesante chestii din zone, dar a fost o tura misto, “un pic ca’n Mehedinti” cum zicea Matei. In total intre 40 si 50 de km in general pe sosea cu o portiune de drum forestier, relativ lejereanu.

Cam asa ar fi traseul … in mare.

harta pe bicicleta
harta pe bicicleta

Alte cateva poze:

io pe bicla
io pe bicla
pauza la vie
pauza la vie

Referinte, referinte … Nimeni Altu’ vs Ombladon

Tocmai reascultam cu nedisimulata placere albumul “Suta”, cand mi-am dat seama ca intre melodia “La Nemti” de pe inainte-numitul album si colaborarea Nimeni Altu’ – Ombladon – “Vremuri Grele”,   exista o relatie destul de stransa.

In primul rand inceputul “Salutam .. fratii de departe”,  apoi evident tematica identica, cu diferenta ca la momentul respectiv, in anii 90 era la moda “Germania”, care apoi “s-a dus” , cam pe timpul lui “Iarta-ma”, ca sa ajungem la Spania din melodia lui Nimeni Altu’.

Cam atat, un gand pe scurt.Astea ar fi melodiile pe youtube/220:


Vezi mai multe din Muzica, Videoclipuri pe 220.ro

si

P.S.

La nemti e pe lista de analize, in curand.

Panarame si ski la Isola2000

Acu vreo 2 sapt, pe cand fratele Matei se pregatea sa aterizeze la Torino cu destinatia La Grave, eu cica skiam la Isola2000 cu J. Am skiat pe acolo, am descoperit printre altele ca exista teleskiuri extreme, interzise incepatorilor, dar despre asta mai incolo.

Deci in principiu am ajuns vineri seara, pe 5.03, de la 10 – 11 grade jos in vale, cum urci la isola 2000 temperatura coboara lejer spre -5 – 6. Ne cazzam  la Pierre & Vacances, urcam cele 1000 de pachete and shit pentru Thea, inclusiv un pat pliant, apoi eu cu Bregovici plecam in explorare.

Ne uitam la un panouas

panou langa funicular
panou langa funicular, 245 e zapada 🙂

Care era langa funicularul care’l descoperisem data trecuta cu Relu.Facem niste poze noaptea, in sf gasim o pizzerie unde putem comanda take away si comandam. Intre timp bem si o bere acolo pana se face pizza. In pizzerie ok, multi americani, olandezi si pula mea, nu stiu de unde ajung astia la isola care nu e chiar Serre Che.

Se pare ca unii vin la ski, ii prinde ninsoarea, apoi isi lasa masina pana la primavara, gen

masina inzapezita
masina inzapezita

Am si filmat un pic gen:

iti cad coaiele de frig la Isola2000 from Adrian Ciobanu on Vimeo.

Dupa urlete, lapte and shit ne culcam, asta dupa lupte seculare pt caldura cu bercovici care e dresat de Jaques sa faca economie la curent si doarme cu geamu deschis indiferent de gradientul de temperatura.

A doua zi de dimineata profitam de Thea ca ne scoala devreme si ajugem relativ repede pe partie. Inainte insa, vedem cum valea se umple de soare, gen

rasarit la Isola2000
rasarit la Isola2000

Ne inchiriem skiuri (eu cu J), si mergem pe partie. Toata ziua a fost soare si relativ cald.

J si-a inchiriat skiurile lui preferate, Privighetoare nu mai stiu ce … ce plm erau, de copil … aka 1.50 . Bun, si luam telescaunele la rand:

in telescaun in valea la Valette
in telescaun in valea la Valette
autoportret
autoportret
j cu muntii
j cu muntii

Ne-am mai oprit pe la beri aia aia

eu beau bere
eu beau bere

Skiurile mele s-au comportat exemplar, inclusiv prin niste cruste naspa care le-am gasit prin padure unde chiar era sa ma pun in cur de cateva ori.

Aici la Isola am descoperit teleskiingul extrem. Ce inseamna asta? Pai inseamna teleski-uri “”negre”, interzise incepatorilor, care urca la 30 – 45 de grade !, fac curbe, si catodata coboara, trebuie sa mergi un pic in plug :). In plus sunt lungi, gen 1 km si ceva. Oricum pe mine m-au amuzat teribil. Mai putin pe J, care a cazut cu unu, si si-a luat o teapa o data, a coborat la o curba a teleskiului, credea ca a ajuns la destinatie.

Dpdv freeride, posibiltati multiple,  curaj mai putin ca era risc 4 de avalansa. M-am dat doar intre partii, prin padure. Peste tot se vedeau avalanse curse.
Pana la urma gasesc telescaunul cu care urcai la 2700 sau 800 nu mai stiu, si de unde cica se vede marea. Ca sa ajungi la el,trebuie sa iei intai un teleski din ala extrem, de aia m-am tepuit pana acum si nu l-am gasit. Din pacate nu am vazut marea, desi era un cer senin. Am facut cateva poze cu J, din pacate el a reusit sa-mi faca doar una, si cu focus aiurea.

io out of focus
io out of focus

si J

iar j cu muntii
iar j cu muntii

La sfarsit a iesit si M cu Thea la plimbare si am mai stat la o bere in apusul soarelui, jos, pe terasa.

bere
bere

In  final adaug cateva panarame imense care le-am facut pe acolo. Atentie ca in mod full sunt mari rau, gen 10000 x 3000:

panorama 1
panorama 1
panarama 4
panarama 4
panarama 2
panarama 2
panarama 3
panarama 3

Cam atat, va pupa mosul!

Global warming – in sfarsit a nins si in Cannes!

Noroc cu global warmingul asta ca a nins si la Cannes dupa 1000 de ani, lumea era in delir, traficul blocat etc etc. Ca sa vedeti cam cum ar fi mi-am luat repede aparatul foto si am plecat in padurea de alaturi, deci plm:

ninge in cannes
ninge in cannes
in Croix de Garde
in Croix des Gardes
valea Lupului
valea Lupului
un parauas al pulii
un parauas al pulii

Cam atat dragii mosului!

Si nu uitati, sambata viitoare incepe olimpiada!Adica prima proba skiistica coborare.

Programare, Parazitii & Dat cu Placa

Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com