
Azi am aflat ca sunt batran ca ma dau cu longboardul. Asta era o chestie de jeunes in 2010, acum s-a terminat. Probabil de aia nu prea se mai da nimeni, nici in Carol nici in alta parte.
Voi in ce mod ati mai aflat ca sunteti batrani ?
Linkul cu filmul e la sfarsit!
Pe la mijlocul lui octombrie, cand inca era cald, am reusit sa mergem pe un traseu care il identificasem de mult, si anume de la Ploiesti in dreapta, spre Urziceni. Traseul este usor, cam 39 de km in principal drept cu cateva coborari usoare.
Este o zona cu sosele bune, putin circulate, si cu o linie de tren cu curse regulate care o putem folosi pentru acces si retragere.
Am plecat din Bucuresti tarziu, pe la 10 asa din motive variate. Din pacate am pierdut trenul direct Ploiesti Sud asa ca am mers in vest si de acolo am luat un uber pana in sud. Aici am gasit aceasta incantatoare poezie a strazii.
Din Ploiesti sud am luat un tren – rata pana la a doua statie, Rafov. De unde a inceput efectiv aventura.
Drumul a fost ok, desi la un moment dat m-au alergat niste caini (vezi video).
Am reusit sa ne oprim doar la o bere, la Barbosu, pentru ca eram grabiti sa prindem trenul de 4 sau la cat of i fost din Adancata.
Am facut si un film asa mai old school, am renuntat la chestiile facute automat de Quick.
Trupa Beau-robotzi isi propoune sa aduca publicului larg o perspectiva noua asupra muzicii pe 4 roti de 75mm.
Azi, o melodie despre dificultatile si provocarile turelor prin sate.
Anul asta a fost sarac, am mers doar intr-o tura si aia pe jumatate ratata de la Tulcea la Constanta.
Adica planul era asa, in realitate am mers de la Tulcea la Jurilovca si a doua zi, cand trebuia sa mergem pana la Constanta, am renuntat. De ce? O sa vedeti in continuare.
Am plecat de dimineata la 7 cu masina din Bucuresti, si cam pe la 10 depasisem Tulcea si cautam un loc unde sa intram in traseu. Initial in apropierea orasului erau cam multe masini, dar in final a fost relativ ok.
Vremea a fost misto, soare si nu prea cald dar .. exista un motiv pentru care Dobrogea e plina de eoliene: bate vantul. Si in ziua aia batea foarte tare si in general din fata.
Traseul a fost de 40 si ceva de km, iar prima jumatate chiar a fost dificila din cauza vantului. Ultima parte a fost mai mult o coborare pe langa Razelm si a fost mai protejata cumva de dealuri.
Caini nu au fost, nici chiar prin sate si asfaltul era de o calitate foarte buna.
Pe drum au fost zone foarte misto, fara trafic.
Spre seara am ajuns la Jurilovca unde ne-am cazat la o pensiune misto, cu vedere la lac.
A doua zi planul era sa mergem spre Corbu si apoi Navodari si Constanta.
Insa dupa 15 km de luptat cu vantul din fata am decis sa renuntam si ne-am urcat in masina. SI cam asta e fost. Mai jos e filmul facut cu goproul.