Maestrii de Craciun – film 2004

Pentru cei 2 Mari Maestrii, Craciunul 2004 a fost o ocazie de a skia la Predeal, unde din pacate tocmai se instala Telescaunul cel Rau, asa ca tot ce puteai face este sa urci cu teleskiul si sa o freci pe partiile de jos.

Maestrii de Craciun
Oricum zapada nu era decat pe partie, cu contributia generoasa a tunurilor de zapada.

Primul Mare Maestru

Asa ca tot ce se putea face era sa experimentam tehnici de filmare stabila de pe skiuri, si sa incercam sa sarim pe o trambulina minuscula, facuta de niste fraieri de pe acolo.

Al Doilea Mare Maestru

Filmul e mai mic, are 15 mega, si are muzica Parazitii only :).

Download Title

Catastrofa in Bucegi – film 2005

In octombrie 2005, cei doi Mari Maestrii, nerabdatori sa mai astepte instalarea completa a Iernii, pleaca pe platoul Bucegilor, pe eluzivul Canion al Mortii, unde zapada se instaleaza devreme si pleaca tarziu, in mai-iunie.

Intrarea pe Platou

Canionul este lung si sinuos, presarat de temple stravechi si misterioase.

Templu stravechi

Saritorii adanci si pante inselatoare intarzie calatorii neavizati pe acest traseu …

Efecte speciale

Dar la final, dezastrul loveste aparatura tehnica …

Download Vizionare placfuta in continuare!

Noul telescaun

In weekend am fost la ski in Sinaia, si am constatat cu placere ca noul telescaun functioneaza f frumos. Dintr-un reflex probabil, majoritatea se duceau insa la telecabina, unde era o coada de vreo 2 cabine, cu telescaunul mergand foarte putini.
Un alt lucru bun care l-am remarcat este ca din acest sezon cartelele din Predeal sunt valabile si la Sinaia, si, evident, invers. Telescaunul e ok, singura problema ar fi ca nu are si protectia de vant care o are cel din Busteni, mai ales ca aici chiar era nevoie, fiind altitudinea mult mai mare.

Zapada era ok, spre topire, soare mult, aproape prea mult … Dar noapte de sambata spre duminica a nins. 🙂
P.S.

Cabana Valea Dorului ar fi un loc excelent de observatii astronomice, seara nu puteam sa adorm din cauza cerului de o magnitudine de vis …

Eclipsa de soare din 29.03.2006

Miine, intre orele 12:44 si 15, va avea loc o eclipsa partiala de soare (in Romania, of course), care va oferi o acoperire de 70 % in Bucuresti, si pana la 80si ceva % in Vama Veche :), cum zicea o cunostinta care vrea sa se duca acolo.
Primul contact al penumbrei va avea loc la 12:44:31 (ora locala), maximul va fi atins la 13:57:22, iar ultimul contact al penumbrei va fi la 15:09:19. Eu o sa observ aceasta eclipsa cu o pereche de ochelari ramasi din 99, si un filtru Baader care l-am facut singur, cu o folie Baader de la www.astroservice.ro (0.2 RON/1×1 cm).

Filtru Baader Artizanal

M-am chinuit sa-l securizez cat mai bine, cu izolier band, sper ca nu intra soarele decat prin filtru :).

Apropo de asta, ca vad multe hituri cu cautarea de eclipsa, NU VA UITATI FARA OCHELARI SAU PROTECTIE BAADER!!! E pe bune!

Review Cautator RDF Galileo Mars Finder

RDF Galileo Mars FinderAcum cateva saptamani mi-a venit din State un red dot finder (RDF) comandat de la Apogee Inc. si care l-am cumparat cu modica suma de 13 $ (era oferta :), acum e 16 $ ), cu mult mai putin decat multe alte produse similare mult mai naspa, care se pot lua din Romania pe la 40 de euro.
Transportul a fost 7 $, si mi-am mai cumparat, tot atunci, un Plossl de 10 mm, care o sa-l evaluez mai incolo.

Dar ce este un cautator red dot finder (sau unit finder cum i se mai zice)? Este un dispozitiv care genereaza pe o suprafata de sticla un punct sau (cum este acest caz), cercuri concentrice care se vad “proiectate” pe cer.

Cu ajutorul lui se poate face o pozitionare initiala foarte usora a telescopului, si chiar star hopping daca conditiile permit (poluare luminoasa mai mica)
Asa cum se observa din poza, este din plastic negru, cu 2 butoane de reglaj al pozitiei cercurilor proiectate, si un buton mare, in partea stanga, de reglaj al intensitatii.
Acest reglaj este foarte util, mai ales daca se urmaresc niste stele de magnitudine mare.

In partea din fata are un tray in care se pun 2 baterii AA, care au venit cu produsul. In principiu aceste baterii ar trebui sa tina mult, asta daca nu uit cumva cautatorul deschis intr-o seara, eveniment destul de comun, se povesteste 🙂

Iata cum arata montat:

Galileo pe luneta

Se monteaza pe o baza adeziva, care se pune usor pe telescop, in orice pozitie se doreste. O astfel de montare e mult mai versatila, pentru ca este universala si usor de aplicat.
Eu am preferat sa o pun usor inclinat, pe la jumatatea OTA, pentru ca mi s-a parut mai usor de folosit si nici un bloca cautatorul optic care il am.
Baza de montare

Baza are 2 suruburi, astfel incat cautatorul poate fi scos cu usurinta si depozitat.

Galileo pe luneta 2

Dupa instalare, sistemul trebuie aliniat cu telescopul. In acest scop, cautatorul are 2 butoane care asigura miscarea pe orizontala si verticala. Spre deosebire de cautatoarele optice, alinierea este imposibil de facut ziua, deoarece nu se disting cercurile rosii proiectate. Alinierea este foarte simpla si usoara.

Cautatorul proiecteaza 3 inele concentrice: unul de 0.5 grade, 1 grad si 2 grade, spre deosebire de multe RDF-uri mult mai scumpe care proiecteaza doar un punct rosu. Lumina este rosie dintr-un motiv destul de evident: prezervarea adaptarii la intuneric.
Pe ansamblu sunt foarte multumit de el: ieftin si isi face treaba. O posibila problema ar fi ca nu are scut de condens, cum ar avea Telradul, dar avand in vedere ca un telrad costa 40 USD (fara scut), in afara, si probabil dublu in Romania, e un neajuns minor.

Programare, Parazitii & Dat cu Placa