tocmai am fost la Filip si am vazut un film, ata Public Enemies. Nu am mai vazut un film de o carca de vreme inafara de filmele altora la bautura. M-am uitat atent la cactu asta si dupa m-a pus pe ganduri. nu zic ca a fost un film de cacat sau pula tras de par. daca te gandeai ca e vorba de un scenariu si de niste personaje mai zicei, da pula mea era dupa o intampare tru, despre un gangster.

Daca esti pularau si ai ceva in cap realizezi ca astia nu au reusit, din nou, sa faca un film adevarat pentru ca au bagat si in cacatu asta mizeria lor de vis american, unde ajungi sa-ti planga pizda la final pentru unu care a furat, sau a ucis, sau pula mea a arso in afara legii si a lui dumnezeu pana i-au spart creierii pe asfalt, dar asta in sistemul de valori al unui cinematograf, trebuie sa-ti ridice paru pe maini si sa-ti umple pieptul de aer.

americanii, in mare, au un talent dezvoltat de a trage de par adevarul de a crea drama decenta, de a face din soldati super eroi, din razboaie mare tributuri aduse lumii si din criminali niste celebritati care, sa nu uitam ce se tinteste aici, au fost si ei oameni si pula mea.

John asta din film e Jony Deep sau cum sloboz se scrie, e, avand in vedere ca-l plac pe actor, am o sensibilitate si pentru personaju lui, pe care se poate sa-l fi onorat doar pentru cascaval si pula mea. Asta nu e bine. Mi-o iau la muie ca spectator. dar multi nu observa cacatu asta.

Sa revin. Am dat un serci pe net si am ginit ca John asta, gangsterul, are si un muzeu. si ca in ziua de azi oameni platesc bani sa-i vada ganu’, sa-i vada hainele, pozele cu el mort, pula mea. Omu e la fel de celebru azi, ca presedintele americii. De ce? Pentru ca americanii sunt baietzasi bai pulilor, oameni nu stau sa-i vada lumea, nu au rabdare sa se creeze o istorie de la sine.

EI FABRICA ISTORIE IN TIMP CE EU SCRIU DESPRE ASTA. carnatii astia sunt destepti desi 70% din natia lor sunt niste retardati, oamenii recicleaza istoria in toata favoarea lor. daca nu stiati si nu v-ati gandit la cacatu asta, ganditiva acum.

In drum spre sala, ma gandeam, ca noi ca oameni, nu ca natiune si pula mea, ca indivizi dubiosi in peisjul nostru actual, nu avem mare tangente cu realitate.

Ne doare prea putin in pula de cazuri reale, ne limitam la ziare, carti, televizoare si alte dastea pentru a simti care-i treaba. nu e ca si cum daca e ceva de cacat in afganistan iti recomand sa te duci acolo si dupa sa compari cu ce-ti serveste presa, iti zic doar ca nu ar trebui sa te preocupe atat de mult. ai alteee cacaturi pt care trebuie sa lupti

am aprins acum o tigare si ma gandesc ca acum 4 ani, o pizda cu care am petrecut o vescnicie in cam 3 luni de zile, mi-a zis dupa toata vesnicia aia ca nu crede ca mai poate, ca  ea renunta la noi, a sunat bine atunci, mi-a rupt inima, dar dupa mi sa parut de cacat si dupa 4 ani de zile mi se pare iar minunat ce a zis si imi vine sa mai beau. asa suntem noi oamenii astia de pe strazi, din blocuri, din masini, din birouri din pula mea, orice loc in care suntem obligati de noi, sa stam o vesnicie de ceva luni, ani, zile.

cand eram mic inchiriam casete pana imi plezeneau ochii, ma uitam la filme pana invatam toate rafturile de casete si uneori cand imi ridicam pistolul de jucarie, sabia sua ce sloboz mai aveam auzeam muzica in spate si aveam impresia ca e o camera ascunsa in orice loc in care merg si niste insi vor sa faca un film de foarte lumg metraj cu mine, un film care sa dureze cati ai oi trai eu. cel mai lung film din lume. eram foarte incantat si tot ce faceam faceam calculat cu o precizie cinematografica.

problema e ca, odata cu pizdele, deoarece alea sunt pentru majoritatea pularailor prima drama la corason, trezirea la ciment, am aflat ca nu exista in pula mea un scenariu inafara de ala din capu meu. si m-am sperial si am lasat sa curga totu  cum o curge. ca filmele nu au valoare decat pentru cine le vinde si pentru cine se schimba dupa ele si eu nu ma schimb dupa mine, nu stiu deloc dupa ce ma schimb… si nici tu.

gangsterul asta avea o pizda la suflet ca oricare gangster, caruia ia zis ca nu o sa moara niciodata si se va intoace dupa ea si sloboz, cacat dala, a murit si ea a ajuns la puscarie, dar finalul poate cutremura orice om cu prea multi ingeri. acolo eu m-am blocat. am aprins o tigare si am realizat ca m-am uitat la inca unu ca mine care si-a futut scenariu de mult si azi i l-au scris altii. un om pierdut de tot, care nu este acum decat cea ce vrea cinematograful sa vanda. un cacat de film bun.

eu, am renuntat la mine, cum a renuntat si pizda aia acum 4 ani. nu mai sunt nici jumatate din ce am fost, dar nu as face un film in memoria mea doar ca sa strang niste buget.

daia primesc cea ce sunt. cu puterea a milioane de gansteri neimpliniti si lacrimile a milioane de pizde pierdute intre mine si ele.

sunt cam beat, am vomitat de doua ori azi ca am ceva pe suflet si nu vrea sa iasa, caldura ma ucide. nu stiu cat sens are ce am zis, da pula mea, niciodata nu am stiut. e frumos sa stie altii.

pauza de tigare…..

nu am un final pizdos la foaia asta chiar daca te-ar ajuta unu.

si acum incepe muzica… :)))

Postat in data de 19 Jul 2009 la 18:05. Poti sa urmaresti comentariile via RSS 2.0 feed. Poti sa lasi un raspuns, sau un trackback.